Întrebări frecvente
Răspunsuri de la notarii publici Signature despre copii legalizate, semnături, traduceri și divorțul la notar.
Copii legalizate
Se poate elibera o copie legalizată de pe un înscris care conține ștersături?
Da. Se poate elibera o copie legalizată de pe un înscris care conține ștersături cu condiția ca aceste modificări să fie confirmate prin semnătura și ștampila autorității care le-a întocmit și semnătura părților.
Altfel nu se pot elibera copii legalizate de pe înscrisuri care conțin corecturi, ștersături, adăugări, cuvinte tăiate sau alte particularități, dacă acestea nu au fost confirmate prin semnătura și ștampila autorității care le-a întocmit sau, după caz, semnătura părților.
Se poate elibera o copie legalizată pe loc?
Da. Copia legalizată, în principiu, se eliberează pe loc. Durează câteva minute până se multiplică în numărul de copii solicitate, se aplică sigiliul notarial, semnătura notarului public, se fac mențiunile corespunzătoare și copia legalizată este gata.
Se poate elibera o copie legalizată în aceeași zi?
Da. Copia legalizată de pe un înscris se eliberează în aceeași zi. Doar în situații deosebite când sunt necesare verificările suplimentare se eliberează copia legalizată într-un timp mai îndelungat. Cu titlu de exemplu poate să fie situația în care este solicitată o copie legalizată a unui act notarial din arhiva biroului notarial, iar arhiva să fie predată către Camera Notarilor în vederea păstrării.
Se legalizează diploma de bacalaureat repede?
Da. Diploma de bacalaureat se legalizează în câte exemplare solicită partea și durează câteva minute, în aceeași zi, putem spune că se eliberează pe loc.
Costurile privind legalizarea diplomei de bacalaureat sunt minime.
Se poate elibera o copie legalizată de pe un înscris sub semnătură privată?
Da. Se poate elibera o copie legalizată de pe un înscris sub semnătură privată. Ca regulă se pot elibera copii legalizate de pe actele originale.
În procedura notarială, pentru legalizarea copiei de pe un înscris, notarul verifică, în principal:
- existența și prezentarea înscrisului în original;
- dacă înscrisul permite realizarea unei copii conforme;
- concordanța copiei cu originalul;
- identitatea persoanei care solicită serviciul notarial și, după caz, calitatea/interesul acesteia;
- dacă nu există un impediment legal pentru efectuarea procedurii.
Cât timp sunt valabile copiile legalizate la notar?
Ca regulă, copiile legalizate nu au termen de valabilitate. Acestea sunt valabile pentru o perioadă nedeterminată de timp.
Însă, dacă notarul public eliberează o copie legalizată de pe un act din arhiva biroului notarial copia este valabilă 6 luni.
Se poate legaliza o copie de pe o altă copie legalizată sau de pe o copie „conformă cu originalul” eliberată de o altă instituție?
Nu. Notarul eliberează copii legalizate numai de pe înscrisul original (sau, în cazurile prevăzute de lege, de pe duplicatul emis de autoritatea emitentă ori de pe originalul din arhiva propriului birou notarial). O copie deja legalizată, o copie certificată de o altă entitate sau o hotărâre judecătorească (al cărei original rămâne la instanță) nu pot sta la baza unei noi legalizări de copie.
Ce condiții trebuie să îndeplinească un document original pentru a putea fi legalizat în copie?
Originalul trebuie să fie lizibil, în starea sa inițială, fără ștersături, adăugiri sau corecturi neconfirmate prin semnătura și sigiliul emitentului (sau prin semnătura părților, la înscrisurile sub semnătură privată). Paginile trebuie să fie legate sau numerotate astfel încât să nu se poată substitui. Nu se legalizează acte deteriorate, incomplete în părți esențiale, ori care nu permit identificarea certă a conținutului. Pentru actele de identitate și titlurile de călătorie, încheierea de legalizare trebuie să menționeze scopul folosirii copiei.
Pentru documentele plastifiate se verifică regimul actului. Certificatele de stare civilă plastifiate sunt nule.
Se poate legaliza la notarul public o hotărâre judecătorească emisă de către o instanță judecătorească din România?
Nu se poate efectua procedura legalizării copiei unei hotărâri judecătorești, întrucât originalul hotărârii rămâne întotdeauna în arhiva instanței judecătorești, iar părților li se eliberează copii conforme cu originalul.
Este obligatoriu ca posesorul documentului să se prezinte personal în vederea solicitării cererii de legalizare a copiei la notarul public?
Nu, cererea de legalizare a copiei unui document original poate fi depusă de către orice persoană.
Se poate efectua o copie legalizată a cărții de identitate la notarul public?
Da, dar în această situație este necesar a se face mențiunea pe încheierea de legalizare a scopului efectuării legalizării copiei de pe cartea de identitate originală.
Dacă un document original are mai multe pagini, se poate legaliza copia unei singure pagini?
Da, când partea reprodusă poate fi prezentată separat fără a schimba sensul înscrisului. Pe copie se menționează „EXTRAS”, iar în încheierea de legalizare se face mențiunea corespunzătoare.
Care este timpul de soluționare a cererii de legalizare a copiei unui document original?
Pentru această procedură nu trebuie programare, putându-se realiza pe loc, fiind o procedură rapidă.
Se pot legaliza actele de stare civilă plastifiate?
Nu, actele de stare civilă nu pot fi plastifiate
Semnături, traduceri și apostile
Care este diferența dintre legalizarea copiei, legalizarea semnăturii și autentificarea unui înscris?
Legalizarea copiei atestă doar că fotocopia este conformă cu originalul prezentat; nu conferă forță juridică suplimentară conținutului actului.
Legalizarea semnăturii atestă că o persoană identificată a semnat înscrisul în fața notarului, la o dată certă; se folosește numai pentru acte pentru care legea nu cere formă autentică.
Autentificarea este procedura prin care notarul constată voința părților, le explică efectele actului și conferă înscrisului forță de act autentic. Confuzia între cele trei proceduri este frecventă și poate duce la refuzul actului la instituția destinatară.
Cum se procedează când un act românesc trebuie folosit în străinătate: este suficientă copia legalizată la notar?
De regulă, nu. Legalizarea notarială a copiei sau a semnăturii traducătorului produce efecte în România. Pentru recunoaștere în alt stat este necesară, după caz:
- apostila aplicată de Camera Notarilor Publici (pe actele notariale, copii legalizate și traduceri legalizate) sau de prefectură/tribunal (pe alte acte oficiale), dacă statul de destinație este parte la Convenția de la Haga din 1961;
- supralegalizarea în lanț, dacă statul nu este parte la Convenție;
- sau scutirea de formalități, în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1191 ori al tratatelor bilaterale.
Ordinea uzuală este: original sau copie legalizată → (eventual) apostilă pe actul românesc → traducere autorizată → legalizarea semnăturii traducătorului → apostilă pe traducerea legalizată, dacă se cere.
Ce presupune legalizarea specimenului de semnătură și când se cere pentru o firmă?
Notarul atestă că semnătura aplicată în fața sa reprezintă specimenul persoanei identificate. Procedura este distinctă de legalizarea semnăturii pe un anume înscris. Se folosește frecvent la deschiderea de conturi, la registrele de specimen pentru bănci, ONRC sau parteneri contractuali. Pentru societăți, se prezintă actul de identitate al semnatarului și, după caz, dovezile calității (certificat constatator, act constitutiv, hotărâre AGA). Legalizarea specimenului nu înlocuiește procura autentică atunci când legea cere reprezentare formală.
Se poate legaliza semnătura traducătorului pe o traducere făcută după o copie simplă?
Nu. Pentru legalizarea semnăturii interpretului și traducătorului autorizat, înscrisul tradus trebuie să fie originalul sau o copie legalizată/certificată. Traducerea se certifică de traducătorul autorizat de Ministerul Justiției, iar notarul legalizează doar semnătura acestuia (sau efectuează el însuși traducerea, dacă este autorizat pentru limba respectivă). Un exemplar al traducerii rămâne la dosarul notarial.
Divorț la notar
Care este primul pas în procedura divorțului la notar?
Primul pas în procedura divorțului la notar este, în esență, depunerea cererii de divorț de către ambii soți, personal sau cu procură autentică, în fața notarului public competent.
În cadrul procedurii notarul are în vedere următoarele aspecte:
- identitatea și capacitatea soților;
- prezentarea certificatelor de naștere în original;
- existența certificatului de căsătorie în original (se păstrează la biroul notarial până la data soluționării procedurii);
- dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru divorțul prin acord;
- competența notarului.
Poate un singur soț să se prezinte în vederea depunerii cererii de divorț la notar?
Nu. Simplul fapt că unul dintre soți dorește divorțul nu este suficient pentru procedura notarială. Este necesar acordul ambilor soți.
În situația în care unul dintre soți nu se poate prezenta în vederea depunerii cererii de divorț personal, acesta poate semna o procură autentică care să conțină toate elementele cererii de divorț.
Printre elementele obligatorii pe care le conține cererea, notarul verifică dacă există copii minori și dacă aspectele privind exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, legăturile personale cu celălalt părinte și contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare sunt stabilite; precum și stabilirea termenului de reflecție de cel puțin 30 de zile.
Dacă soții au copii minori, ce formalități suplimentare intervin în divorțul prin acord la notar, în afara termenului de 30 de zile?
Pe lângă acordul complet asupra autorității părintești, locuinței copiilor, legăturilor personale și contribuției la cheltuieli, notarul sesizează autoritatea tutelară pentru ancheta psihosocială. Minorii care au împlinit 10 ani sunt ascultați. Acordul parental se autentifică, ținând seama de concluziile anchetei. Lipsa acordului pe oricare dintre aceste puncte duce la respingerea cererii și îndrumarea soților către instanță. La termenul de pronunțare, prezența personală a ambilor soți rămâne obligatorie; mandatarul este admis doar la depunerea cererii, nu și la confirmarea divorțului.
În privința numelui după divorț, fiecare soț poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la cel purtat anterior, potrivit art. 383 din Codul civil, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 57/2026.
Dacă unul dintre soți sau chiar ambii soți beneficiază de una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Codul civil (măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale), se poate depune cererea de desfacere a căsătoriei pe cale amiabilă la notarul public?
Nu, în această situație, notarul public nu poate constata desfacerea căsătoriei pe cale amiabilă, întrucât art. 375 alin.(3) Codul civil prevede faptul că doar instanța de judecată este competentă să pronunțe divorțul dintre soți, când unul sau amândoi beneficiază de o măsură de ocrotire.
Poate alege soția să poarte numele soțului după desfacerea căsătoriei, chiar dacă acesta se opune?
Da, conform Legii nr. 57/2026 de modificare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, soția poate alege să păstreze numele de familie al soțului, chiar dacă acesta se opune, nemaifiind necesar acordul acestuia.
Pot depune cererea de divorț la orice notar public din România?
Nu, în cazul procedurii divorțului pe cale amiabilă la notar, legea reglementează competența specială de soluționare a cererii de divorț în favoarea notarului public din circumscripția judecătoriei unde a avut loc încheierea căsătoriei sau din circumscripția judecătoriei de care aparține localitatea unde au avut ultima locuință comună soții.
Se poate pronunța divorțul în fața notarului public prin mandatar?
Nu, în ziua stabilită pentru pronunțarea divorțului pe cale amiabilă, soții trebuie să se prezinte personal în fața notarului public, nefiind admisibilă reprezentarea convențională a acestora în baza unei procuri.
